de Iulian Rada
Pentru al cincilea an consecutiv, toamna, care este un anotimp atât de măreț, a început în Barcelona cu o întâlnire inedită între jucătorii de șah nevăzători din diverse țări europene, care și-au reprezentat propriile patrii în turneul de șah internațional pe echipe, intitulat „Cupa Cataluniei” sau „Cupa prieteniei.”
Interesant este faptul că, în afară de gazde, bineînțeles, România este singura țară care a fost invitată la toate cele cinci ediții de până acum.
Acest prestigios eveniment a fost organizat de Asociația ONCE care este, probabil, cea mai dezvoltată asociație națională de nevăzători din lume, deoarece deține loteria ONCE, o loterie foarte îndrăgită pe întreg teritoriul Spaniei și unde lucrează foarte mulți nevăzători.
Așadar, în perioada 10-14 septembrie, șase echipe, reprezentând cinci țări, s-au întâlnit în Barcelona, la hotelul deținut de ONCE, foarte aproape de emblematicul stadion Camp Nou, și au jucat cinci runde intense și palpitante de șah.
Aceste echipe au fost: două echipe reprezentând Catalunia, România, Slovenia, Cehia și Austria. Pentru Catalunia, în calitate de gazdă și de organizatoare, au jucat echipa masculină de nevăzători, dar și echipa feminină, alcătuită din fete fără probleme de vedere și care au fost invitate de la un club de șah din Barcelona.
Fiecare echipă a fost alcătuită din patru jucători, repartizați la mesele de joc în funcție de coeficientul Elo deținut de fiecare combatant la data începerii turneului, dar și de decizia căpitanului echipei respective.
Așadar, miercuri, pe 10 septembrie, în jurul prânzului, delegația României, alcătuită din șapte membri, a plecat, animată de mult entuziasm și multă dorință de victorie, cu avionul spre Barcelona.
Astfel, pentru România au jucat: Dacian Pribeanu la prima masă, Costică Marchidan la a doua
masă, eu la a treia masă și Eduard Rujan la a patra masă. Am fost însoțiți de către domnul Sorin Lăpădatu din partea Asociației Nevăzătorilor din România, de Ștefan, fratele lui Costică Marchidan, și de doamna Liliana Rujan, mama juniorului Eduard.
Merită să vă vorbesc puțin despre minunatul copil Eduard Ștefan Rujan, un tânăr foarte talentat și care va avea, cu siguranță, dacă va persevera, un viitor strălucit în șah, dar nu numai.
El locuiește în Sibiu, are aproape 13 ani și este nevăzător. Însă, pentru că este foarte mult susținut și sprijinit de familie, este clasa a V-a la o școală gimnazială din Sibiu și a câștigat în această primăvară concursul Francisc Cori pentru elevi nevăzători. De asemenea, a participat în această vară la Campionatul Național de Șah pentru Nevăzători de la Târgu Mureș
Consider că e bine să subliniez și faptul că domnul Mihai Dima și domnul Dacian Pribeanu, în special, au făcut tot posibilul ca acest tânăr să participe la primul său turneu internațional, ca să se familiarizeze cu șahul de înalt nivel și să fie însoțit, bineînțeles, și de mama sa.
Nădăjduiesc ca și alți tineri, care vor citi acest articol, să caute să deprindă tainele sportului minții și să fie motivați de acest tânăr și de acest exemplu că se poate. Șahul reprezintă o uriașă oportunitate de a călători, dar și de a se dezvolta pe toate planurile pentru orice tânăr. Conducerea Asociației Nevăzătorilor este gata și abia așteaptă să-i sprijine pe acești tineri.
Acum mă voi întoarce la turneul propriu-zis de la Barcelona, dar am considerat că este util să fac această paranteză, deoarece șahul poate avea o mare influență în bine asupra persoanelor cu probleme de vedere.
Așadar, România a jucat cinci runde, cu toate celelalte echipe, și la sfârșitul competiției s-a clasat pe locul III, înaintea Sloveniei cu care a încheiat la egalitate, 2-2 meciul direct, înaintea Cehiei pe care a învins-o cu 3-1 și în fața Austriei pe care a învins-o cu 2,5 la 1,5.
Pe primele două locuri s-au clasat echipa de fete a Cataluniei și echipa de băieți nevăzători. Împotriva acestor două echipe am pierdut cu același scor: 1,5-2,5.
Toate cele cinci echipe împotriva cărora am jucat au fost adversari care au dovedit multă prietenie și voie bună, am comunicat unii cu alții, ne-am bucurat împreună că suntem într-un oraș precum Barcelona și am împărtășit impresii diverse.
De asemenea, se cuvine să mulțumim domnului Flutur Gavril Drăghici, jucător ce concurează pentru Spania, dar care ne-a fost alături tot timpul când am avut orice nevoie și ne-a stat alături din prima zi până în seara plecării, însoțindu-ne până la aeroport.
Totodată, este important să amintim și performanța remarcabilă a căpitanului nostru de echipă, domnul Dacian Pribeanu, care a obținut 4,5 puncte la prima masă, aducându-și astfel contribuţia într-o măsură covârșitoare la obținerea locului III.
Pe lângă turneul propriu-zis, șansa de a ne afla în Barcelona patru zile și de a vizita, atât cât ne-a permis timpul, acest grandios oraș, ne-a adus multă bucurie și ne-a presărat pe buze cuvântul „alegría”.
Astfel, chiar în prima seară, am vizitat Catedrala încă neterminată Sagrada Família, începută de ilustrul arhitect Antoni Gaudí.
Vineri după-amiază, după rundă și după masa de prânz, am întreprins, împreună cu echipa Austriei și cu echipa Cehiei, un tur de mai bine de două ore al Barcelonei într-un autocar etajat și descoperit, noi aflându-ne chiar deasupra și bucurându-ne de niște senzații greu de exprimat în cuvinte.
De asemenea, sâmbătă, deși ploua torențial, ne-am încumetat să vizităm Park Güell, care a fost proiectat de marele arhitect Antoni Gaudí, care se află în patrimoniul mondial UNESCO, unde am vizitat Muzeul Gaudí, dar ne-am bucurat și de o diversitate măreață a elementelor naturii.
Experiența noastră a fost completată de plimbări pe jos prin oraș, cumpărarea de tot felul de suveniruri, degustarea de felurite specialități culinare din lumea hispanică, cumpărarea de tichete pentru extragerea de vineri seara de la Loteria ONCE, dar și crearea de conexiuni și mai puternice între noi. Nu mai vorbim de câte poze am făcut și pe care le-am trimis apropiaților în țară.
Iată câte lucruri minunate ne poate oferi șahul!
