Sari la conținut
Prima pagină » Blog » Hotărârea nr. 671/2020 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării – îngrădirea accesului unui nevăzător la serviciile bancare

Hotărârea nr. 671/2020 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării – îngrădirea accesului unui nevăzător la serviciile bancare

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

HOTĂRÂREA NR. 671

din data de 23.09.2020

 

Dosar nr: 252/2020

Petiţia nr: 2204/10.04.2020

Petent:

Reclamată: BRD FINANCE IFN S.A., reprezentată convenţional prin av.

Obiect: petentul este persoană cu handicap vizual şi reclamă că i-a fost refuzată acordarea unui credit pentru achiziţionarea de produse dintr-un magazin

I. Numele, domiciliul şi sediul părţilor

  1. 1. Numele şi adresa petentului 
  1. Numele şi adresa părţii reclamate
  2. BRD FINANCE IFN A

II.  Obiectul sesizării şi descrierea presupusei fapte de discriminare

  1. Petentul este persoană cu handicap vizual şi reclamă că i-a fost refuzată acordarea unui credit pentru achiziţionarea de produse dintr-un

III.   Procedura de citare

  1. În temeiul art. 20, alin. 4 din G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată (în continuare O.G. nr. 137/2000), s-a îndeplinit procedura de citare.
  2. Părţile au fost citate cu respectarea măsurilor impuse de starea de urgenţă, prin comunicarea unor adrese în care se preciza posibilitatea părţilor de a-şi exprima acordul în sensul trimiterii punctelor de vedere în scris, iar părţii reclamate i-a fost comunicat un exemplar al petiţiei în vederea posibilităţii formulării apărărilor. Petentul a formulat cerere prin care solicita citare în modalitate on-line.
  3. Parte reclamată şi-a formulat în scris punctul de vedere şi l-a depus la
  4. S-a încercat citarea părţilor la sediul instituţiei pentru termenul din data de 14.07.2020, dar, din cauza situaţiei epidemiologice, aceasta nu a avut loc, iar prin citaţia către petent punctul de vedere depus de partea reclamată a fost comunicat acestuia (fila 29 din dosar). Petentul a depus concluzii scrise la dosar (filele 32-34 din dosar).

IV.  Susţinerile părţilor

Susţinerile petentului

  1. Prin petiţia înregistrată la CNCD cu 2204/10.04.2020 şi înscrisuri (filele 1-9 din dosar) petentul arată următoarele aspecte relevante:
  • în data de 28.02.2020 s-a prezentat la magazinul Dedeman – Agigea la ghişeul sucursalei BRD Finance pentru contractarea unui credit în vederea achiziţionării de bunuri din respectivul magazin;
  • după lungi şi neplăcute discuţii cu ofiţerul de credite, timp în care acesta şi-a sunat şi superiorii, s-a decis să i se refuze acordarea creditului pe motiv că petentul este persoană nevăzătoare şi că nu posedă o procură prin care o terţă persoană să îl reprezinte, motivând că petentul nu poate citi şi semna un contract;
  • petentul era însoţit în data de 02.2020 de soţia sa şi a afirmat că foloseşte aparatură screanreader (telefon, computer), dar niciuna din variante nu a fost acceptată;
  • petentul se consideră discriminat şi apreciază că, la fel ca oricare altă persoană, are dreptul la servicii din partea băncilor, cu respectarea confidenţialităţii;
  • petentul ataşează petiţiei copiea cărţii de identitate, a certificatului de încadrare în grad de handicap, a reclamaţiei adresate BRD Finance şi a răspunsului primit de la BRD
  1. Prin concluziile scrise, petentul precizează că îşi menţine punctul de vedere şi arată că la data respectivă soţia sa se afla cu el ca însoţitor, să aleagă produsele şi să verifice bonul de cumpărături, nicidecum şă fie “consiliată” de lucrătoarea biroului de credit, deoarece petentul deţine aparatură screanreader (telefon, computer) care să îi citească documentele şi poate semna singur orice document. Prin regulamentul intern al băncii prin care se “impune ca în astfel de cazuri semnarea contractului de împrumut şi a anexelor aferente să poată fi realizată de o altă persoană doar în baza unei procuri notariale încheiate în acest sens” se aduc grave prejudicii morale persoanelor nevăzătoare, nemaifiind respectate drepturile constituţionale la confidenţialitatea datelor personale. Partea reclamată în răspunsul dat petentului în data de 02.04.2020 recunoaşte luarea măsurilor disciplinare, aplicând sancţiunile necesare împotriva lucrătoarei de la biroul de credit şi, totuşi, în punctul de vedere din 17.06.2020 depus la dosarul aflat pe rolul CNCD acuză comportamentul petentului ca fiind necorespunzător.
  2. Petentul doreşte o soluţionare favorabilă a cazului său atât pentru el, cât şi pentru persoanele nevăzătoare în

Susţinerile părţii reclamate 

  1. Partea reclamată depune la dosar punctul de vedere înregistrat la CNCD cu

3668/18.06.2020 prin care arată următoarele:

  • solicită respingerea ca neîntemeiată/nefondată a petiţiei;
  • în data de 28.02.2020 petentul s-a prezentat la punctul de lucru al părţii reclamate aflat în magazinul Dedeman Agigea, însoţit de o persoană ce s-a prezentat ca fiind soţia acestuia, solicitând informaţii în legătură cu ofertele de creditare în vederea achiziţionării anumitor produse din magazinul respectiv;
  • cu ocazia discuţiilor purtate cu petentul în legătură cu posibilităţile acestuia de accesare a unui credit de la partea reclamată, acesta a declarat că “vede slab”, explicând că acesta ar fi motivul pentru care este nevoit să se consulte de fiecare dată cu soţia sa; o lucrătoare din cadrul biroului Dedeman Agigea a consiliat-o pe soţia petentului la întocmirea unui necesar de materiale;
  • în momentul în care petentului i-a fost prezentată nota de informare privind condiţiile GDPR, obligatorie în procedura de creditare, comportamentul petentului s-a modificat brusc, devenind unul violent şi agresiv prin mimica, tonul şi limbajul folosit, insinuând că ar fi persecutat şi manifestându-şi totala surprindere şi nemulţumire faţă de “gestul” şi mai ales îndrăzneala angajatului părţii reclamate de a-i prezenta spre informare un material scris privind condiţiile GDPR, în condiţiile în care acesta ar fi trebuit să ştie că petentul era “nevăzător”;
  • pentru a evita escaladarea conflictului, petentului i s-au explicat cu calm motivele pentru care i se solicită clarificări în ceea ce priveşte starea sa de sănătate, precum şi faptul că procedura internă a părţii reclamate impunea ca, în astfel de cazuri, semnarea contractului de împrumut şi a anexelor aferente să poată fi realizată de o altă persoană (în speţă de soţia petentului) doar în baza unei procuri notariale încheiate în acest sens;
  • petentul a fost total nemulţumit de această cerinţă, considerând că este discriminat deoarece i s-ar fi refuzat obţinerea unui credit în lipsa prezentării unei procuri notariale pentru persoana care ar fi trebuit să-i citească clauzele şi condiţiile de creditare, or să semneze contractul în numele său;
  • cu privire la acest aspect petentul a formulat şi o plângere scrisă către conducerea părţii reclamate;
  • prin adresa de răspuns i s-a explicat petentului că dovada calităţii de reprezentant a unei terţe persoane este solicitată de partea reclamată în primul rând pentru a se asigura că în acest fel vor fi protejate interesele şi drepturile mandantului, ale persoanei cu handicap, neexistând deci nici cea mai mică intenţie de discriminare din partea părţii reclamate;
  • în cazul unui client nevăzător, cum e cazul petentului, procedura internă a părţii reclamate impune ca acesta să fie însoţit de o terţă persoană cu procură notarială în cuprinsul căreia se menţionează expres că persoana însoţitoare are dreptul să-i citească/interpreteze clauzele şi condiţiile de creditate din contract şi eventual să semneze contractul de credit;
  • în astfel de situaţii documentele din dosarul de creditare vor fi semnate fie de către client (dacă procura notarială nu conţine şi menţiunea expresă că persoana împuternicită are drept de semnătură în numele clientului), fie de persoana împuternicită (dacă procura notarială conţine şi menţiunea clară că persoana împuternicită are drept de semnătură în numele clientului);
  • procedura de creditare a părţii reclamate este una complexă şi are ca obiectiv principal certitudinea ca orice consumator să fie informat în mod complet, corect şi transparent asupra tuturor condiţiilor de creditare, în vederea exprimării unui consimţământ valabil la semnarea contractului de împrumut, care să nu pună la îndoială validitatea şi valabilitatea acestuia;
  • partea reclamată nu a refuzat petentului posibilitatea de a contracta un împrumut pe considerentul că ar fi o persoană nevăzătoare, ci doar i-a invederat faptul că este necesară reprezentarea lui în procedura de creditare de către o terţă persoană, pe baza unei procuri notariale; această cerinţă are o justificare cât se poate de rezonabilă şi obiectivă;
  • în ceea ce priveşte posibilitatea ca petentul să citească toate actele din dosarul de creditare prin intermediul unui dispozitiv care permite citirea unor înscrisuri de către persoane nevăzătoare, anterior încheierii unui contract de împrumut este obligatoriu ca respectivul client să citească, să înţeleagă şi să-şi asume conţinutul mai multor documente obligatorii din procedura de creditare; consumatorul are la dispoziţie 15 zile pentru a analiza oferta de creditare, anterior semnării contractului de împrumut; în practica judiciară există situaţii de constatare a nulităţii absolute a unor clauze din contractele de credit pe considerentul că acestea ar fi abuzive, reclamanţii-consumatori invocând lipsa negocierii anumitor clauze contractuale sau neînţelegerea anumitor termeni contractuali;
  • în aceste condiţii, este evident că doar o împuternicire/un mandat expres acordat de clientul nevăzător unei terţe persoane va putea garanta un consimţământ valabil exprimat, neviciat al

V.  Motivele de fapt şi de drept 

  1. Colegiul director constată că reclamata a informat în data de 28.02.2020 petentul, nevăzător, că nu poate acorda creditul decât în baza unei procuri notariale încheiată în vederea semnării contractului de împrumut şi a anexelor aferente de către o altă persoană. Petentul foloseşte aparatură screanreader, care citeşte textele tipărite.
  2. G. nr. 137/2000, la art. 2 alin. 1 prevede: „Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice”.
  3. Astfel se poate considera discriminare
    • o diferenţiere
    • bazată pe un criteriu
    • care atinge un
  4. Analiza diferenţierii se realizează prin compararea a două situaţii (art. 1 alin. 3 al G. nr. 137/2000: „exercitarea drepturilor enunţate în cuprinsul prezentului articol priveşte persoanele aflate în situaţii comparabile”).
  5. Prin nediferenţiere judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (în continuare CEDO) înţeleg în primul rând tratamentul egal al persoanelor care se află în situaţie similară sau analoagă: „art. 14 protejează persoanele plasate în situaţie similară” (Marckx împotriva Belgiei, 13 iunie 1979, §32) sau „analoagă” (Van der Mussele împotriva Belgiei, 23 noiembrie 1983, §46) ori „relevant similară” (Fredin împotriva Suediei, 18 februarie 1991, §60), ulterior fiind utilizată sintagma „analoagă ori relevant similară” (Sheffield şi Horsham împotriva Regatului Unit, 30 iulie 1998, 75).
  6. Colegiul director constată că, din punct de vedere al dreptului de a obţine credit în condiţii identice cu alte persoane, petentul se află în situaţie comparabilă cu persoanele văzătoare.
  7. În hotărârea dată în cazul Thlimmenos împotriva Greciei din 6 aprilie 2000, CEDO a arătat că în ciuda prevederilor legale greceşti, unei persoane condamnate penal la o pedeapsă privativă de libertate cu executare (pentru refuzul înrolării în armată) nu i poate interzice să devină notar. Astfel CEDO a concluzionat că „dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenţie, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a oferi justificări obiective şi rezonabile, dar şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite, necomparabile”.
  8. Astfel petentul, fiind nevăzător, trebuia tratat în mod diferit faţă de persoanele văzătoare, şi anume să i se permită să folosească screanreaderul pentru a înţelege contractul şi anexele la contract. Soluţia de a obliga petentul să obţină o procură notarială prin care contractul de împrumut şi anexele aferente ar fi fost semnate de o altă persoană este în contradicţia cu prevederile Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, care la capitolul de Principii generale (art. 3 alin. 1 lit. a) prevede: „respectarea demnităţii inalienabile, a autonomiei individuale, inclusiv a libertăţii de a face propriile alegeri şi a independenţei persoanelor”. Măsura propusă de reclamat contravine principiului autonomiei individuale, în condiţa în care screanreaderul oferea o soluţie optimă pentru petent de a cunoaşte conţinutul contractului şi al
  9. În această situaţie, Colegiul director constată că reclamata a diferenţiat petentul faţă de alte persoane.
  10. Fapta de discriminare este determinată de existenţa unui criteriu, iar între acest criteriu şi faptele imputate reclamatului trebuie să existe un raport de cauzalitate.
  11. În mod evident diferenţierea a avut ca şi criteriu dizabilitatea
  12. Privind restrângerea drepturilor petentului, Colegiul director se bazează pe următoarele prevederi ale G. nr. 137/2000: „Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale, discriminarea unei persoane fizice, a unui grup de persoane din cauza apartenenţei acestora ori a persoanelor care administrează persoana juridică la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor în cauza prin: […] d) refuzul de a acorda un credit bancar sau de a încheia orice alt tip de contract […]” (art. 10);
  13. Astfel, fapta reclamatei de a refuza petentului acordarea unui împrumut în lipsa unei persoane care să primescă procură notarială pentru a semna contractul şi anexele reprezintă discriminare, întrucât a creat o deosebire pe criteriul dizabilităţii care a avut ca scop şi efect restrângerea exercitării, în condiţii de egalitate, a dreptului de acces la
  14. 26 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000 prevede: „Contravenţiile prevăzute la art. 2 alin. (2), (4), (5) şi (7), art. 6-9, art. 10, art. 11 alin. (1), (3) şi (6), art. 12, 13, 14 şi 15 se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate.”
  15. Colegiul director aplică amenda contravenţională de 10.000 lei faţă de BRD FINANCE IFN S.A., având în vedere următoarele:
  16. discriminarea a vizat o persoană, însă procedurile reclamatului vizează un grup de persoane;
  17. persoanele cu dizabilitate reprezintă un grup extrem de vulnerabil în România;
  18. o amendă prea mică nu ar reprezenta un motiv serios pentru reclamat să-şi schimbe procedurile faţă de persoanele nevăzătoare.

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 20 alin. (2) din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu unanimitatea membrilor prezenţi la şedinţă

COLEGIUL DIRECTOR

HOTĂRĂŞTE: 

  1. Fapta sesizată reprezintă discriminare conform 2 alin. 1 şi art. 10 lit. d) din O.G. nr. 137/2000.
  2. Aplică amenda contravenţională de 10.000 lei faţă de BRD FINANCE IFN A.,.
  3. O copie a hotărârii se comunică părţilor şi Administraţiei Sectorului 1 a Finanţelor

Publice

  1. Modalitatea de plată a amenzii: Amenda se va achita la Administraţia Sectorului 1 a Finanţelor Publice, dovada plăţii se va trimite către CNCD în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz contrar CNCD va lua măsurile legale

VII.   Calea de atac şi termenul în care se poate exercita 

Prezenta hotărâre poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, potrivit O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

 

Membrii Colegiului Director prezenţi la şedinţa de deliberări din data de 23.09.2020 au fost: 

ASZTALOS CSABA FERENC – Membru,

DIACONU ADRIAN – Membru,

GRAMA HORIA – Membru,

HALLER ISTVÁN – Membru,

LAZĂR MARIA – Membru,

MOŢA MARIA – Membru,

OLTEANU CĂTĂLINA – Membru,

POPA CLAUDIA SORINA – Membru

Prezenta hotărâre va fi comunicată în baza Ordinului Preşedintelui CNCD nr. 138 din 24.03.2020.

ASZTALOS CSABA FERENC

Membru Colegiul Director,

Preşedinte CNCD

Data redactării: 28.09.2020

Motivată: A. S. (pct. 1-11), Haller István (pct. 12-26)

Tehnoredactată: A.S.

Notă: Hotărârile emise de Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării potrivit prevederilor legii şi care nu sunt atacate în termenul legal, potrivit O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, constituie de drept titlu executoriu.

Sari la conținut