Sari la conținut
Prima pagină » Blog » Hotărârea nr. 45/2020 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării – îngrădirea accesului unui nevăzător la serviciile bancare

Hotărârea nr. 45/2020 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării – îngrădirea accesului unui nevăzător la serviciile bancare

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Hotărârea nr. 45

din 22.01.2020

Dosar nr: 435/2018

Petiţia nr: 3.707/11.06.2018

Petent:

Reclamat: INK BANK N.V. Amsterdam, sucursala Bucureşti

Obiect: îngrădirea accesului la servicii bancare pe criterii de dizabilitate

I.   Numele, domiciliul şi sediul părţilor Numele şi domiciliul petentului

1.

Numele şi sediul reclamatei/martorilor

  1. INK BANK N.V. Amsterdam, sucursala Bucureşti, str. Tipografilor, Clădirea S Park, nr. B3-B4, sector 1

II.   Obiectul sesizării şi descrierea presupusei fapte de discriminare

  1. Prin adresa nr. 3707 din 11.06.2018, petentul sesizează Consiliul cu privire la faptul că i-a fost îngrădit accesul la servicii bancare pe criteriul de dizabilitate. (fila 1 – 3 la dosar)

III.   Procedura de citare

  1. În temeiul art. 20, alin. 4 din O.G. nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a îndeplinit procedura de citare a părţilor.
  2. Prin adresa nr. 3707 din 21.06.2018 a fost citat petentul, iar prin adresa nr.4023 din 21.06.2018 au fost citate părţile reclamate. (filele 19-23 la dosar)
  3. Procedură legal îndeplinită.

Susţinerile părţilor

Susţinerile petentului 

  1. Prin adresa nr. 3707 din 11.06.2018, petentul sesizează Consiliul cu privire la faptul că i-a fost îngrădit accesul la servicii bancare pe criteriul de dizabilitate. (fila 1 – 3 la dosar)
  2. Petentul, persoană nevăzătoare, încadrat în grad de dizabilitate conform certificatului de dizabilitate cu nr. 1135/20.08.2003 susţine că partea reclamată i-a îngrădit accesul la serviciile bancare, condiţionându-l pe acesta de prezenţa unui împuternicit, în ciuda faptului că acesta poate folosi serviciile bancare în mod independent. (petentul dorind deschiderea unui con bancar, căruia să-i ataşeze un card şi alte instrumente bancare).
  3. Motivul invocat de bancă a fost acela că nu ar fi capabil să citească contractul pe care trebuie să îl semneze cu banca, petentul susţinând că poate citi un document electronic, în sistem braille şi chiar pe suport de hârtie cu ajutorul unor programe de OCR-izare.
  4. În anexă a fost depusă copia hotărârii CNCD nr. 51/06.05.2010 prin care Consiliul a sancţionat Banca Transilvania pentru măsurile neadecvate în asigurarea serviciilor disponibile şi accesibile tuturor
  5. Ca urmarea transmiterii punctului de vedere de către partea reclamată, petentul a transmis prin adresa nr. 5.103/20.08.2018 (filele 43 – 44 la dosar) concluzii scrise prin care susţine că Banca nu arată care sunt cerinţele de securitate pretins periclitate de către acesta şi care ar fi argumentele pentru care se susţine că accesul mijlocit la serviciile bancare ar fi mai sigur decât cel

Susţinerile părţii reclamate

  1. Prin adresa nr. 4.467/10.07.2018 partea reclamată depune punct de vedere (fila 32 – 40 la dosar) prin care se precizează faptul că ING Bank nu i-a refuzat petentului accesul la produsele bancare, ci doar i-a comunicat procedura de urmat, şi anume, relaţia de afaceri cu Banca se poate deschide în baza unei procuri speciale autentificate notarial, în formatul agreat cu ING Bank. În acest caz, mandantul, persoana cu dizabilitate vizuală, va fi titularul contului şi produselor care i se pot acorda prin raportare la nevoile şi interesul acestuia.
  2. Raportat la aceste proceduri, partea reclamată susţine faptul că petentul nu a dorit numirea unui mandatar, motivând că deţine sistemele de OCR-izare necesare (Recunoaşterea Optică a Caracterelor, mai exact sisteme care permit translatarea mecanică a imaginilor cu scris de mână tipărit sau printat în text editabil), care îi permit citirea documentelor Băncii şi comunicarea cu aceasta, prin urmare Banca nu poate da curs solicitării petentului, deoarece nu s-ar putea asigura de desfăşurarea în condiţii de siguranţă a relaţiei contractuale.(fila 37 – 38 la dosar)

V.  Motivele de fapt şi de drept 

  1. În soluţionarea petiţiei, Colegiul director reţine faptul că petentului i s-a îngrădit accesul la serviciile bancare, şi anume deschiderea unui cont bancar, căruia să-i ataşeze un card şi alte instrumente bancare, prin condiţionarea prezenţei unui împuternicit.
  2. În drept, conform art. 2 alin. 1 din O.G.137/2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 19/27.03.2013, constituie discriminare “orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată, care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice”.
  3. Reţinând în coroborare cu aceste aspecte definiţia discriminării, astfel cum este reglementată prin articolul 2 alin.1 din O.G.137/2000 cu modificările şi completările ulterioare, republicată, Colegiul director reţine că pentru ca o faptă să fie calificată ca fiind faptă de discriminare, trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii:
  4. Existenţa unui tratament diferenţiat a unor situaţii analoage sau omiterea de a trata în mod diferit situaţii diferite, necomparabile. În situaţia de faţă, tratamentul diferenţiat constă în blocarea rampei de acces pentru persoanele cu dizabilităţi;
  5. Existenţa unui criteriu de discriminare conform. art. 2 alin. 1 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările ulterioare. Colegiul director reţine că, în speţa de faţă, criteriul de discriminare este cel de dizabilitate.
  6. Tratamentul să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a unui drept recunoscut de lege, dreptul recunoscut de legea nr. 448/2006 republicată;
  7. Tratamentul diferenţiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate şi
  8. Privind accesul la serviciile publice administrative şi juridice, de sănătate, la alte servicii, bunuri şi facilităţi, art. 10 din O.G. nr. 137/2000, republicată, prevede:

“Constituie contravenţie, “conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale, discriminarea unei persoane fizice, a unui grup de persoane din cauza apartenenţei acestora ori a persoanelor care administrează persoana juridică la o anumită rasa, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor în cauza prin:

  1. d) refuzul de a acorda un credit bancar sau de a încheia orice alt tip de contract;
  2. Prin Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale ratificat de România, art. 2 alin. 2 dispune: „Statele părţi se angajează să garanteze că drepturile enunţate în el vor fi exercitate fără nicio discriminare …”. În conformitate cu prevederile art. 15 din Pact, „Statele părţi la prezentul Pact recunosc fiecăruia dreptul … b) de a beneficia de progresul ştiinţific şi de aplicaţiile sale” În Comentariul General nr. 5 privind persoanele cu dizabilităţi, Comitetul ONU privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale a arătat că „Statele Parte trebuie să adopte măsuri corespunzătoare, la nivelul maxim al resurselor disponibile, de a acorda acestor persoane posibilitatea de a depăşi orice dezavantaje ce rezultă din dizabilitatea de care suferă, în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor prevăzute în Convenţie. Mai mult, cerinţa conţinută în 2 alin. 2 din Convenţie privind drepturile enunţate … exercitate fără nicio discriminare în mod clar se aplică discriminării pe baza dizabilităţii (a se vedea Comentariul nr. 5: persoane cu dizabilităţi, HRI/GEN/1/Rev.7, document E/1995/22, pag. 26, parag. 5).
  1. Carta Socială Europeană revizuită, ratificată de România prin legea nr. 74 din 3 mai 1999 prevede în art. 15 dreptul persoanelor cu dizabilităţi la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii. Potrivit alin. 3 al art. 15 în vederea garantării exercitării efective de către persoanele cu handicap, indiferent de vârstă, de natura şi de originea handicapului lor, a dreptului la autonomie, la integrare socială şi la participare la viaţa comunităţii, părţile se angajează, în special: … 3. să favorizeze deplina lor integrare şi participare la viaţa socială, în special prin măsuri, inclusiv ajutoare tehnice, care vizează depăşirea dificultăţilor lor de comunicare şi de mobilitate …”.
  2. Colegiul reţine că legiuitorul român a adoptat legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Potrivit art. 3 din legea nr. 448/2006 republicată „Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la bază următoarele principii: (…) b) prevenirea şi combaterea discriminării; c) egalizarea şanselor; (…)
  3. h) adaptarea societăţii la persoana cu handicap; i) interesul persoanei cu handicap; (…) l) libertatea opţiunii şi controlul sau decizia asupra propriei vieţi, a serviciilor şi formelor de suport de care beneficiază; m) abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii; …”
  4. Potrivit 5 din legea nr. 448/2006 republicată, prin accesibilitate se înţelege

„ansamblul de măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic, precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esenţial de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaţiilor persoanelor cu handicap în societate”. Prin adaptare se înţelege „procesul de transformare a mediului fizic şi informaţional, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile şi persoanelor cu handicap” iar prin egalizarea şanselor se înţelege

„procesul prin care diferitele structuri sociale şi de mediu, infrastructură, serviciile, activităţile informative sau documentare devin disponibile şi persoanelor cu handicap”. De asemenea, prin

O.G. nr. 137/2000 republicată, legiuitorul român a reglementat interzicerea tuturor formelor de discriminare, inclusiv pe baza dizabilităţii (a handicapului) şi în ceea ce priveşte accesul la serviciile destinate folosinţei publice.

  1. Conform 15 din O.G. nr. 137/200, republicată „Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.”
  2. În ceea ce priveşte refuzul părţii reclamate cu privire la deschiderea de către petent a unui cont bancar, căruia să-i ataşeze un card şi alte instrumente bancare, prin condiţionarea prezenţei unui împuternicit, Colegiul director apreciază că există un tratament diferenţiat pentru faptul că prin refuz i se îngrădeşte dreptul de folosirea unui bun, iar pentru acest lucru ar trebui să existe prevederi exprese pentru facilitarea accesului persoanelor cu handicap în vederea beneficierii de servicii adaptate la nevoile sociale ale acestora, aşa cum reiese şi din Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale ratificat de România, art. 2 alin. 2 dispune: „Statele părţi se angajează să garanteze că drepturile enunţate în el vor fi exercitate fără nicio discriminare …”.
  3. Petentul doreşte să devină pe cât posibil independent şi din acest motiv instituţiile statului sunt obligate să ia măsuri în vederea adaptării la condiţiile necesare persoanei cu handicap.
  4. Având în vedere motivele expuse mai sus, Colegiul director constată că se întrunesc cumulativ elementele constitutive ale unei fapte de discriminare prevăzute de art. 2 alin 1 şi art. 10 lit. d), din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Totodată, Colegiul director are în vedere practica unitară a Consiliului, respectiv Hotărârea nr. 212 din 11.07.2012 menţinută prin Sentinţa Civilă nr. 1899/10.06.2013, precum şi Hotărârea nr. 213 rămasă definitivă prin Decizia ICCJ nr. 1653 din 04.2015.

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 20 alin. (2) din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi la şedinţă,

COLEGIUL DIRECTOR HOTĂRĂŞTE:

  1. Constatarea faptei de discriminare potrivit art. 2 alin. 1, art. 10 lit d), coroborat cu art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată;
  2. Sancţionarea ING România, Sucursala Bucureşti, str. Tipografilor, Clădirea S Park, nr. B3-B4 prin reprezentant legal, cu amendă contravenţională în valoare de 3000 lei, potrivit art. 26 din O.G. nr. 137/2000 coroborat cu art. 8 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, CUI RO 6151100, J40/16100/1994 ;
  3. Se va răspunde părţilor în sensul celor hotărâte

VI.  Modalitatea de plată a amenzii

Amenda se va achita la Administraţia Finanţelor Publice a sectorului 1 Bucureşti, conform Ordonanţei nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Contravenientul este obligat să trimită dovada plăţii amenzii către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (cu specificarea numărului de dosar).

VII.   Calea de atac şi termenul în care se poate exercita

Prezenta hotărâre poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la data primirii, potrivit O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de discriminare, republicată şi Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Membrii Colegiului director prezenţi la şedinţă 

ASZTALOS CSABA FERENC – membru

DINCĂ ILIE – membru

HALLER ISTVÁN – membru

JURA CRISTIAN – membru

LAZĂR MARIA – membru

LUMINIŢA GHEORGHIU – membru

POPA CLAUDIA SORINA – membru

Data redactării 28.01.2020; Redactat şi motivat de F.V., P.C.S.

Notă: prezenta Hotărâre emisă potrivit prevederilor legii şi care nu este atacată în termenul legal de 15 zile, potrivit OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de discriminare şi Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, constituie de drept titlu executoriu.

Sari la conținut