Astăzi, 26.02.2018, conducerea ANR a fost primită la Palatul Victoria de către doamna Viorica-Vasilica Dăncilă, prim-ministru al României. Din delegaţia organizaţiei noastre au făcut parte Tudorel Tupiluşi (Preşedinte), Mihai Dima (prim-vicepreşedinte) şi Maria Găman (consilier juridic).
Se poate spune, fără îndoială, că evenimentul a avut un caracter excepţional, întrucât, pentru prima dată în istoria recentă a ţării noastre, la întâlnirea cu reprezentanţii nevăzătorilor au participat, alături de premierul României, reprezentanţi ai principalelor ministere vizate de problematica abordată: ministrul muncii Lia-Olguţa Vasilescu, ministrul de finanţe Eugen Teodorovici, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Rodica Nasar, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi Adrian-Vlad Chiotan, directorul general al ANPD Ana-Maria Neagoe, consilierul primului-ministru Darius Vâlcov, consilierul ministrului muncii Mihai Tomescu.
În cadrul discuţiilor, desfăşurate pe parcursul a aproximativ 40 de minute, am expus zece probleme cu care se confruntă în momentul de faţă comunitatea deficienţilor de vedere, propunând totodată soluţii. În selectarea subiectelor, am optat pentru cele care au relevanţă pentru cât mai mulţi beneficiari şi pot fi rezolvate într-un termen cât mai scurt.
1) urgentarea emiterii HG privind stabilirea categoriilor de persoane cu handicap care vor beneficia de sporul de 15% potrivit legii cadru de salarizare unitară.
În actul normativ menţionat, la art. 22, se arată că urmează a fi emisă o hotărâre de guvern prin care să se specifice categoriile de persoane cu handicap care beneficiază de un spor de 15% la salariu. Întârzierea adoptării acestei HG face ca persoanele cu deficienţă vizuală care se angajează în muncă să nu mai beneficieze de acest spor pe care în trecut îl aveau.
2) Eliminarea ambiguităţii existente în legea pensiilor cu privire la termenul „nevăzători”.
În Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art. 59 trebuie completat în sensul introducerii gradului de handicap astfel: ”nevăzătorii încadraţi în gradul grav de handicap beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare”;
3) Sprijinirea unităţilor protejate.
Considerăm că se impune revenirea la măsurile fiscale adoptate în cazul unităţilor protejate care desfăşoară activităţi de producţie şi prestări servicii. Ca măsură compensatorie alternativă, propunem aprobarea unei scheme de minimis pentru unităţile protejate, ajutor prin care să fie suportate salariile angajaţilor cu handicap. O asemenea măsură, finanţată prin Programul Operational Capital Uman, a fost aplicată deja în cazul întreprinderilor de economie socială.
4) Adoptarea de măsuri pentru facilitarea accesului persoanelor cu deficienţă de vedere la echipamentele tehnologice specifice.
Astfel, este imperios necesară modificarea normativelor existente, în sensul introducerii decontării aparatelor şi dispozitivelor de tehnologie asistivă de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin contractul cadru, aşa cum se întâmplă în toate statele din Uniunea Europeană. De asemenea, finanţarea realizării unui program de citire vocală a ecranului în limba română ar trebui să reprezinte, din punctul nostru de vedere, o prioritate.
5) Armonizarea indemnizaţiilor de însoţitor.
În momentul de faţă, indemnizaţia de însoţitor pentru nevăzători are trei valori diferite, raportate la indicatori diferiţi, în funcţie de modul de apariţie a handicapului, cu toate că, în fapt, realitatea concretă a lipsei vederii este aceeaşi.
6) Introducerea biletului unic de călătorie.
Actualmente, conform legii 448/2006, persoanele cu deficienţe de vedere beneficiază de un număr de călătorii gratuite pe an, în funcţie de gradul de handicap. Dar, din cauza modului de concepere a biletelor, fiecare persoană trebuie să opteze, la început de an, pentru bilete auto sau CFR. Introducerea biletului unic, pe care Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) a încercat să îl promoveze în mai multe rânduri, ar elimina acest inconvenient.
7) Situaţia maseurilor deficienţi de vedere în contextul Legii nr. 229/2016, privind organizarea și exercitarea profesiei de fizioterapeut.
În prezent, tinerii deficienţi de vedere urmează studii postliceale de specialitate şi astfel obţin calificarea de asistenţi medicali balneofizioterapeuţi. Conform noii legi, studiile superioare devin obligatorii pentru asistenţii medicali, fără a se preciza care va fi statutul absolvenţilor de şcoli postliceale. În context, solicităm ca situaţia maseurilor deficienţi de vedere să fie tratată distinct.
8) Promovarea imperativului accesibilizării mediului informaţional şi fizic.
Cu toate că există atât reglementări naţionale, cât şi directive europene care impun adoptarea de măsuri pentru accesibilizarea mediului informaţional şi fizic, nici măcar instituţiile publice nu întreprind demersurile necesare. În acest sens, organizaţia noastră poate oferi, la nivelul tuturor judeţelor ţării, consultanţă specializată.
9) Acordarea de facilităţi pentru studenţii deficienţi de vedere.
În condiţiile unei plaje de opţiuni profesionale foarte reduse, stimularea tinerilor nevăzători pentru a urma studii universitare şi postuniversitare constituie o necesitate stringentă. În acest sens, considerăm că cel puţin două măsuri ar putea avea un impact semnificativ:
– acordarea de locuri gratuite în căminele studenţeşti pentru studenţii cu dizabilităţi;
– alocarea de locuri speciale pentru studenţii cu dizabilităţi în programul de intership iniţiat de către Guvernul României.
10) Susţinerea producţiei de materiale braille.
Organizaţia noastră asigură tipărirea în alfabetul braille atât a singurei publicaţii punctiforme din România, revista „Litera noastră”, cât şi a necesarului de carte (manuale pentru elevi, literatură, cărţi utilitare). În acest sens, echipamentele tipografice folosite sunt învechite şi se impune înlocuirea lor cât mai grabnică, dar nu dispunem de fondurile necesare, motiv pentru care apelăm la sprijinul dumneavoastră.
Doamna prim-ministru a decis crearea, în următoarele săptămâni, a unui grup interministerial de lucru care va analiza solicitările noastre, urmând ca, odată elaborate răspunsurile, să aibă loc o nouă întâlnire.
Ne exprimăm convingerea că o asemenea întrevedere la cel mai înalt nivel cu factorii de decizie ilustrează voinţă politică a Guvernului şi constituie o premisă importantă pentru ca problemele supuse atenţiei să fie rezolvate. Tocmai de aceea, ţinem să adresăm cele mai calde mulţumiri doamnei prim-ministru pentru deosebita oportunitate pe care ne-a oferit-o, pentru receptivitatea manifestată şi pentru disponibilitatea de a se implica.
Cu respect,
preşedinte,
Tudorel Tupiluşi
