Sari la conținut
Prima pagină » Blog » Regulamentul Electoral al Asociaţiei Nevăzătorilor din România pentru anul 2015

Regulamentul Electoral al Asociaţiei Nevăzătorilor din România pentru anul 2015

I. Alegeri la nivel de filială
Înainte de a demara procesul electoral (alegerile la nivelul grupelor), filialele ANR trebuie să adopte noul lor Statut, in concordanta cu cel aprobat la nivel naţional de Adunarea Generală a Asociaţiei Nevăzătorilor din România în şedinţa din 25 septembrie 2014 şi validat de Judecătoria sector 2, Bucureşti, prin încheierea de şedinţă din data de 29 octombrie 2014.
Conform Statutului ANR, art. 44, grupa de nevăzători este structura locală a Asociaţiei Nevăzătorilor şi ea se poate organiza numai pe teritoriul unei localităţi, cu un număr de cel puţin 10 membri. Grupa se poate organiza după următoarele criterii:
a) criteriul geografic:
-o localitate;
– localităţi învecinate;
-cartiere;
-sectoare ale municipiului Bucureşti.
b) criterii profesionale: pe întreprinderi, instituţii, şi unităţi de învăţământ etc;
c) alte domenii de activitate.
Organizarea unei grupe este obligatorie într-o înteprindere, instituţie, unitate de învăţământ, în care sunt angajaţi cel puţin zece membri ai asociaţiei.
Dat fiind numărul mare de membri ai unei filiale, Adunarea Generală a acesteia va fi formată din reprezentanţi aleşi şi mandataţi la nivelul grupelor.
În conformitate cu Statutul ANR art. 34 alin. 3, Adunarea Generală a Reprezentanţilor de la nivelul fiecărei filiale trebuie să fie formată dintr-un număr impar de reprezentanţi, între 21 şi 31. Fiecare filială va stabili numărul reprezentanţilor, în funcţie de numărul de membri cotizanţi până la 31 decembrie 2014. Ansamblul reprezentanţilor va respecta proporţia 2/3 membri din mediul urban şi 1/3 din mediul rural, cu condiţia acoperirii întregului teritoriu al filialei. In functie de situatia din teritoriu, din cadrul filialelor, Consiliul Director al filialelor, poate modifica proportia urban/rural. Lista cu numele reprezentantilor aleşi în Adunarea Generală a filialei si a grupelor din care fac parte va fi afisata la sediul filialei dupa incheierea alegerilor la nivelul grupelor.
Conform art. 15 şi art. 18 din Statutul asociaţiei, în Adunarea Generală a Reprezentanţilor Asociaţiei Nevăzătorilor din România trebuie să fie ales un profesor din partea fiecărei şcoli pentru deficienţi de vedere. În consecinţă, în Adunările Generale ale filialelor pe teritoriul cărora funcţionează şcoli pentru deficienţi de vedere trebuie să figureze ca reprezentanţi profesori nevăzători. În şcolile în care există cel puţin 10 cadre didactice, cu handicap vizual grav, accentuat sau mediu ele formează o grupă. În şcolile în care numărul acestora este mai mic, profesorii vor fi încadraţi în grupe, alături de profesori pensionari, sau în grupe mai ample din cadrul filialei din care să poată fi aleşi în Adunarea Generală a filialei doi reprezentanţi, între care un cadru didactic. Filialele respective pot să-şi mărească numărul de membri în Adunarea lor Generală cu 2 persoane, dacă este cazul. În cazul filialei Bucureşti, pe teritoriul căreia funcţionează 2 şcoli pentru deficienţi de vedere, profesorii din cadrul acestora vor forma o singură grupă, alegându-şi în Adunarea Generală a filialei câte un reprezentant de la fiecare unitate de învăţământ care vor promova în Adunarea Generală a Asociaţiei Nevăzătorilor din România. Adunarea Generală a filialei Bucureşti va avea numărul maxim de reprezentanţi, şi anume 31.
Conform art. 35 lit. c) AG stabileşte numărul membrilor organelor de conducere, administrare şi control ale filialei. În funcţie de situaţia numerică şi repartizarea geografică a membrilor, alege, din rândurile reprezentanţilor prezenţi la sesiunea Adunării Generale, preşedintele filialei, vicepreşedinţii, ceilalţi membri ai Consiliului director şi membrii Comisiei de cenzori ai filialei. Preşedintele filialei poate fi ales pentru două mandate succesive cu majoritate simplă de voturi, iar pentru următorul sau următoarele mandate cu 2/3 din numărul voturilor exprimate de reprezentanţii prezenţi. Durata mandatului preşedintelui este de cinci ani.
La funcţiile de conducere din cadrul filialelor ANR nu pot candida decât cei aleşi în Adunarea Generală a Reprezentanţilor filialei.
La Adunările Generale Electorale ale filialelor va participa cel puţin un reprezentant al Consiliului Director Naţional, în calitate de coordonator.
Orice înregistrare a Adunării Generale Electorale, pe suport audio sau video, se poate face doar cu acordul prealabil al majorităţii reprezentanţilor. În cadrul Adunării Generale, toţi reprezentanţii se bucură de drepturi egale atât în ceea ce priveşte libera alegere a Preşedintelui Filialei şi membrilor structurilor de conducere, administrare şi control, cât şi în privinţa posibilităţii lor de a fi aleşi în aceste structuri.
Dreptul de a fi ales este îngrădit numai de situaţiile de incompatibilitate prevăzute în statut şi precizate în prezentul regulament.
Alegerile în cadrul filialelor ANR se vor desfăşura până cel târziu la data de 10 august 2015, conform deciziei AG din data de 12 martie a.c. De asemenea, Consiliului Director naţional trebuie să-i fie comunicată grupa de provenienţă a reprezentanţilor din cadrul Adunării Generale a filialei, astfel încât să reiasă raportul corect urban – rural, cu exceptia mentionata mai sus. (In functie de situatia din teritoriu, din cadrul filialelor, Consiliul Director al filialelor poate modifica proportia urban/rural.)
Adunarea Generala a filialei este alcatuita din presedintele in exercitiu, ca reprezentant de drept, si din ceilalti reprezentanti alesi la nivel de grupe.
Comisia Electorală la nivel de filială
Comisia Electorală este propusă la începutul desfăşurării Adunării Generale şi este aprobată prin vot de reprezentanţii prezenţi, cu majoritate simplă de voturi.
Comisia trebuie să aibă un număr impar de membri, între 3 şi 5, stabilit de Adunarea Generală a filialei.
Din Comisia Electorală pot face parte:
– un reprezentant din cadrul autorităţilor locale sau din instituţiile care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi.
– unul sau doi însoţitori, fara probleme de vedere, din partea reprezentanţilor la Adunarea Generală, aleşi de către aceştia.
– un secretar al comisiei, care sa nu fie salariat al filialei organizatoare.
Delegatul Consiliului Director Naţional coordonează întreaga acţiune şi nu face parte din Comisia Electorală.
Comisia Electorală are următoarele atribuţii:
1. verifică dosarele depuse pentru funcţia de preşedinte;
2. validează dosarele depuse din punctul de vedere al conformităţii actelor cu Statutul Filialei şi cu Regulamentul Electoral;
3. verifică buletinele de vot, ştampilele, cabina şi urna folosită în procesul de votare;
4. ia măsurile organizatorice necesare pentru ca toţi reprezentanţii să-şi poată exercita dreptul de vot în cele mai bune condiţii;
5. numără voturile exprimate şi comunică Adunării Generale rezultatul scrutinului după fiecare etapă a procesului de votare;
6. asigură corectitudinea procesului de votare, validează candidaţii aleşi pe fiecare funcţie după numărarea voturilor şi comunică Adunării Generale numele câştigătorului scrutinului pentru fiecare funcţie;
În cazul în care există neclarităţi cu privire la procesul de votare, reprezentanţii se pot adresa delegatului/delegatilor Consiliului Director, pentru clarificări.
Se alege de asemenea Secretaria
tul Adunării Generale, alcatuit din maximum două persoane, salariati ai filialei, care redacteaza procesul-verbal al Adunarii Generale electorale.
Alegerea organelor de conducere ale filialei
Alegerea componenţilor structurilor de conducere se face astfel:
a) Preşedintele filialei este ales prin vot secret;
b) Vicepreşedinţii Filialei, ceilalţi membrii ai Consiliului Director şi ai Comisiei de Cenzori pot fi aleşi prin vot deschis sau nominal;
c) în situaţiile în care pentru un post este înscris numai un singur candidat, Adunarea Generală poate decide ca alegerea să fie făcută prin vot deschis, chiar dacă postul vizat de un singur candidat este de preşedinte.
În funcţie de situaţiile de excepţie care pot să apară, Adunarea Generală poate decide, cu majoritate simplă de voturi, modalitatea de vot: vot secret, vot nominal sau vot deschis.
Candidatura la funcţia de Preşedinte al Filialei, însoţită de documentele necesare, poate fi depusă de orice candidat la sediul Filialei, începând cu data convocării Adunării Generale şi până cel târziu cu 7 zile calendaristice înainte de desfăşurarea Adunării Generale electorale. Secretarul filialei trebuie să confirme continutul corect al dosarului candidatului, intocmind un proces-verbal de primire in 2 exemplare.
La funcţia de Preşedinte al Filialei poate candida oricare din reprezentanţii aleşi în Adunarea Generală, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) să aibă o vechime de cel puţin cinci ani consecutivi ca membru al Asociaţiei Nevăzătorilor din România;
b) să fi desfăşurat activităţi semnificative pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor Filialei;
c) să aibă achitată cotizaţia de membru al asociatiei pe ultimii 5 ani, egal cu un mandat al unei funcţii de conducere în filială, cu excepţia candidaţilor tineri care în perioada ultimilor cinci ani, pentru un interval de timp, au fost elevi, fiind scutiţi în respectiva perioadă de plata cotizaţiei;
d) să fi împlinit sau să împlinească în anul desfăşurării alegerilor vârsta de cel puţin 23 de ani şi cel mult 64 de ani;
e) să depună la secretariatul filialei un dosar cu următoarele documente:
1. Curriculum Vitae care să cuprindă obligatoriu:
– activitatea semnificativă depusă în cadrul Filialei;
– evoluţia şcolară şi profesională;
– situaţia familială.
2. un program care să cuprindă obiectivele pe care candidatul şi le propune pe durata mandatului şi care va fi susţinut verbal de candidat în cadrul Adunării Generale electorale;
3. o adeverinţă medicală eliberată de un medic psihiatru sau un psiholog care să ateste că nu suferă de boli sau afecţiuni psihice şi că este apt pentru îndeplinirea funcţiei de conducere;
4. certificat de cazier judiciar.
Comisia Electorală verifică dosarele candidaţilor la funcţia de Preşedinte, validand dosarele corecte si complete.
Pe buletinele de vot, candidaţii vor fi înscrişi în ordine alfabetică. Buletinul de vot cuprinde un număr de file dreptunghiulare, în funcţie de numărul candidaţilor la funcţia de Preşedinte. Formatul filei buletinului de vot va fi B5, adică un sfert dintr-o foaie normală de scris. Filele vor fi aşezate una peste alta şi în partea din stânga sus a filei vor fi prinse cu o capsă. Această capsă indică nevăzătorului poziţia normală a buletinului de vot: dacă nevăzătorul constată că acea capsă, care uneşte filele, este în partea din stânga sus a filelor, buletinul de vot este poziţionat corect şi delegatul poate aplica ştampila, fără teama de a anula votul. Un alt element de identificare se află pe latura din dreapta a fiecărei file a buletinului de vot, şi anume nişte orificii rotunde. Astfel, pe latura din dreapta a filei primului candidat înscris pe buletinul de vot va fi un singur orificiu, pe latura din dreapta a filei candidatului nr. 2 vor fi două orificii, pe latura din dreapta a filei celui de-al treilea candidat vor fi trei orificii şi aşa mai departe. Cu ajutorul acestor orificii, delegatul nevăzător, chiar dacă nu poate utiliza nici alfabetul Braille şi nici cel obişnuit, îl poate identifica pe candidatul pe care intenţionează să îl voteze după numărul orificiilor de pe fila corespunzătoare candidatului preferat. Buletinele de vot vor fi aduse de reprezentantul Consiliului Director naţional şi vor purta stampila aferentă, , iar filiala va pune la dispozitie stampila de vot.
Potrivit Statutului – art. 35, lit. C -, preşedintele filialei poate fi ales pentru două mandate succesive cu majoritate simplă de voturi, iar pentru următorul sau următoarele mandate cu 2/3 din numărul voturilor exprimate de reprezentanţii prezenţi. Durata mandatului preşedintelui este de cinci ani. Presedintii care au exercitat 2 mandate pina la data alegerilor vor fi alesi cu 2/3 din voturile reprezentantilor prezenti, obținute obligatoriu în primul tur de scrutin. Presedintele ales isi incepe mandatul cu data de 1 a lunii urmatoare alegerii sale.
Procesul de votare se va desfăşura astfel:
– reprezentanţii vor fi chemaţi la vot de unul dintre membrii Comisiei Electorale în ordinea în care figurează pe lista de prezenţă la Adunarea Generală, (în mod obişnuit în ordine alfabetică).
– reprezentantul va primi un buletin de vot conţinând un număr de file egal cu numărul candidaţilor;
– va primi, de asemenea, o ştampilă automată cu menţiunea VOTAT, uşor de folosit;
– reprezentantul complet nevăzător va intra în cabina de vot singur, cu însoţitorul său, sau, după preferinţă, cu o persoană pe care o alege în acest scop. După ce va identifica pe buletinul de vot fila candidatului preferat, va aşeza ştampila cu cadrul dreptunghiular pe faţa filei, asigurându-se că orificiile se află pe latura din dreapta, după care va apăsa pe partea de sus a carcasei ştampilei.
– alegătorul va lua buletinul de vot şi ştampila, va ieşi din cabina de vot, va introduce buletinul de vot în urnă şi va preda ştampila reprezentantului Comisiei Electorale.
Neaplicarea ştampilei pe nici una dintre filele buletinului de vot sau aplicarea mai multor ştampile pe buletin conduce la anularea votului.
Comisia Electorală va număra voturile şi va prezenta Adunării Generale rezultatul votării pentru fiecare funcţie vizată. Va fi declarat câştigător candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, conform art. 35 lit. c) din Statutul organizaţiei. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu întruneşte numărul necesar de voturi pentru a putea fi declarat câştigător, primii doi clasaţi, în ordinea numărului de voturi obţinute, vor participa la un al doilea tur de scrutin. Va fi declarat câştigător candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi, cu condiţia ca acest număr să fie cel puţin jumătate+1 din numărul electorilor prezenţi.
Fiecare filială are, de regula, două funcţii de vicepreşedinte. Responsabilităţile lor sunt stabilite de Consiliul Director nou ales al reprezentanţilor filialei.
Candidaţii la funcţia de Vicepreşedinte vor prezenta verbal în faţa Adunării Generale un Curriculum Vitae şi proiectul de activitate.
Pot ocupa funcţia de Vicepreşedinte numai candidaţii care obţin, după un tur de scrutin, sau mai multe tururi, votul a jumătate+1 din numărul reprezentanţilor prezenţi.
Alegerea altor funcţii:
Depunerea candidaturilor pentru celelalte funcţii alese (membri ai Consiliului Director al Filialei şi membri ai Comisiei de Cenzori) se face în timpul desfăşurării lucrărilor Adunării Generale.Fiecare candidat se va prezenta Adunării Generale, fără a fi necesară depunerea unor documente scrise, ca în cazul candidaturii pentru funcţia de Preşedinte.
Pentru alegerea celorlalţi membrii ai Consiliului Director sau a membrilor Comisiei de Cenzori ai Filialei, se va utiliza, de regulă, votul deschis sau, după caz, votul nominal. În situaţia în care Adunarea Generală stabileşte că pentru unele funcţii se va utiliza votul nominal, se va proceda astfel:
– unul dintre membrii Comisiei Electorale va citi lista delegaţilor, fiecare delegat pronunţând numele candidatului preferat sau, dacă sunt mai mulţi candidaţi decât funcţiile pentru care se votează, pronunţând numele candidaţilor preferaţi.
– Comisia Electorală va proceda la numărarea voturilor exprimate prin vot nominal, consemnând optiunile. Posturile vor fi ocupate de către candidaţii care obţin cel mai mare număr de voturi, dar nu mai puţin de jumătate+1 din numărul alegătorilor prezenţi.
Alegeri la nivelul Asociaţiei Nevăzătorilor din România
Pentru buna desfăşurare a alegerilor, va fi propusă şi validată de către Reprezentanţi o Comisie Electorală, formata dintr-un un număr impar de persoane, între 3 şi 5, din care pot face parte:
– un reprezentant din cadrul autorităţilor sau din instituţiile care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi.
– unul sau doi însoţitori, fara probleme de vedere, din partea reprezentanţilor la Adunarea Generală, aleşi de către aceştia.
– un secretar al comisiei, care sa nu fie salariat al Consiliului Director national.
Comisia electorală aleasă la nivelul Adunării Generale a Asociaţiei Nevăzătorilor din România are aceleaşi atribuţiuni şi pune în aplicare aceleaşi proceduri ca şi comisia de la nivelul filialelor, cu modificarea terminologică trecută în documente şi cerută de numele diferit al sesiunii şi al altor aspecte caracteristice acesteia.
Se alege de asemenea Secretariatul Adunării Generale a Reprezentantilor, alcatuit din maximum trei persoane, salariati ai asociatiei, care redacteaza procesul-verbal al Adunarii Generale electorale.
Adunarea Generală a Reprezentanţilor
Art. 15 şi art. 18 alin 1 din Statutul ANR reglementează componenţa Adunării Generale a Reprezentanţilor Asociaţiei Nevăzătorilor din România, astfel:
Art. 15 – (1) Adunarea Generală a Reprezentantilor din cadrul Asociaţiei Nevăzătorilor din România este organul suprem de conducere al Asociaţiei şi este compusă din:
a) reprezentanţi aleşi: preşedinţii filialelor şi alţi reprezentanţi aleşi de Adunările Generale ale filialelor, între care câte un profesor nevăzător de la fiecare din cele şapte şcoli pentru deficienţi de vedere. Modalitatea de alegere şi reprezentare se stabileşte prin Regulamentul electoral al Asociaţiei Nevăzătorilor din România.
b) reprezentanţi de drept: preşedintele şi prim-vicepreşedintele în exerciţiu ai Asociaţiei Nevăzătorilor din România şi conducătorii nevăzători ai serviciilor cu caracter permanent, de interes general naţional ale asociaţiei, aflate în coordonarea Consiliului Director Naţional.
(2) Dat fiind numărul foarte mare de asociaţi de pe întregul teritoriu al ţării, membrii Asociaţiei aleg organele naţionale de conducere şi sunt reprezentaţi la şedinţele Adunării Generale a Asociaţiei de către preşedinţii filialelor din care fac parte şi de către alţi reprezentanţi aleşi şi mandataţi de către Adunările Generale ale filialelor conform principiilor Statutului. Potrivit acestui criteriu, Adunarea Generală a Asociaţiei poartă numele de Adunarea Generală a Reprezentanţilor.
Art. 18 – (1) […] Norma de reprezentare se stabileşte de către Consiliul Director Naţional prin regulamentul de desfăşurare a alegerilor.
Norma de reprezentare
Datorită numărului mare de membri ai Asociaţiei Nevăzătorilor din România, norma de reprezentare în Adunarea Generală a organizaţiei este de 1 reprezentant pentru numărul de până la 1.000 de membri ai unei filiale. Întrucât filialele Asociaţiei Nevăzătorilor din România sunt persoane juridice, ele trebuie să aibă în Adunarea Generală cel puţin un reprezentant, chiar dacă numărul membrilor filialei este sub cifra de 1.000. În acest caz, reprezentantul filialei este preşedintele său ales.
Pentru filiala cu un număr mai mare de membri, criteriul de reprezentare este următorul: între 1001 şi 2000 de membri ai filialei – 2 reprezentanţi.
Între 2001 şi 3000 de membri – 3 reprezentanţi.
Peste 3001 membri – 4 reprezentanţi.
Acolo unde este cazul, se adaugă profesorii nevăzători din unităţile şcolare respective. În cazul filialelor cu mai mulţi reprezentanţi, unul dintre aceştia este obligatoriu preşedintele filialei.
II. Alegerea organelor de conducere ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România
Alegerea Preşedintelui ANR
Condiţiile de depunere a candidaturii şi celelalte acte din dosarul candidatului sunt identice cu cele necesare în cadrul procesului similar de la nivelul filialei.
Procesul electoral pentru funcţia de Preşedinte se desfăşoară conform Statutului ANR, art. 23.
Alegerea Prim-vicepreşedintelui ANR
Condiţiile de depunere a candidaturii şi celelalte acte din dosarul candidatului sunt identice cu cele necesare în cadrul procesului similar de la alegerea Preşedintelui filialei.
Procesul electoral pentru funcţia de Prim-vicepreşedinte se desfăşoară conform Statutului ANR, art. 25 alin 1.
Alegerea Consiliului Director al ANR
Potrivit art. 20 alin. 2, Consiliul Director Naţional este ales de Adunarea Generală a Reprezentanţilor, pentru un mandat de cinci ani, şi este constituit dintr-un număr de 7 membri şi anume:
– Preşedintele Asociaţiei;
– Prim-vicepreşedintele Asociaţiei;
– Cinci vicepreşedinţi, responsabili cu 5 domenii de activitate.
Conform art. 26 (1) din Statutul organizaţiei, Vicepreşedinţii asociaţiei sunt aleşi de Adunarea Generală a Reprezentanţilor, din rândurile acestora.
Adunarea Generală Electorală a Reprezentanţilor decide care sunt cele cinci domenii de responsabilitate, obligatoriu majore, ale vicepreşedinţilor.
Alegerea Comisiei de Cenzori ANR
Comisia de cenzori se alege, conform art. 27 din Statut, de către Adunarea Generală a Reprezentanţilor şi este compusă din trei membri: un expert contabil şi doi membrii aleşi din rândurile reprezentanţilor, care nu sunt salariaţi ai asociaţiei. Membrii Consiliului Director Naţional şi salariaţii asociaţiei nu pot face parte din Comisia de Cenzori.
Din punct de vedere tehnic şi organizatoric, în cazul votului secret, la Adunarea Generală electorală a reprezentanţilor ANR se aplică aceleaşi proceduri ca la Adunarea generală electorală a filialelor.

Urmare a elaborării prezentului Regulament electoral s-a întocmit Calendarul alegerilor în cadrul Asociației Nevăzătorilor din România – Anexa 1 și s-a stabilit numărul de reprezentanți ai fiecărei filiale la Adunarea Generală națională – Anexa 2.

Sari la conținut